Revoluția Mentalității în Educație – Management Educațional

Pentru a participa si a urmări înregistrarea conferinței vă rugăm să vă înscrieți aici: https://app.eventmix.live/conferinta10aprilie

Premisa:

Creșterea calității învățământului, a actului educațional și implicit a nivelului de pregătire academică și dezvoltarea abilităților elevilor depinde în mare măsură de managementul școlar. 

Stabilirea obiectivelor, organizarea activităților necesare pentru atingerea acestora, coordonarea, motivarea și evaluarea personalului, dar și a elevilor sunt direcțiile de acțiune ale fiecărui director de școală.

Managementul educaţional cuprinde teoria şi practica managementului general, aplicate sistemului şi procesului de învăţământ, organizaţiilor şcolare şi claselor de elevi, având astfel 3 niveluri de aplicare – sistemic, instituțional și local, pentru fiecare clasă.

Din acest punct de vedere și luând în considerare faptul că “produsul” organizației îl reprezintă elevii, fiecare profesor face micromanagement, conducând activitatea didactică și educativă la nivelul clasei. De asemenea,  poate prelua și funcții de conducere intermediare – comisii metodice, catedre  sau funcții de conducere la nivelul școlii, inspectoratului sau la nivelul ministerului. Managementul educațional ar trebui să fie parte din programul de pregătire al profesorilor și obligatoriu al directorilor de școli. 

În România directorii se confruntă cu numeroase provocări, cu o plajă largă de situații variate în funcție de tipul de școală pe care o conduc: prea mică sau prea mare, în mediul urban elitist sau în mediul rural ori urban defavorizat, cu un colectiv profesoral omogen sau dimpotrivă cu mulți profesori suplinitori, temporar în colectivul școlii.

Studiul ”OECD – Îmbunătățirea managementului educațional în sistemul românesc” arată faptul că directorii din România au în special rol administrativ, practică eliminată în restul țărilor europene și înlocuită cu o atenție sporită pe transformarea procesului educațional.

Același studiu analizează situația actuală din România și propune 3 obiective în ajustarea managementului educațional:

  • Dezvoltarea de standarde pentru managementul școlar.
  • Întărirea selecției inițiale și a formării managerilor școlari.
  • Dezvoltarea profesională continuă a managerilor din educație.

Ne asumăm aceste obiective?

Care sunt măsurile pe care trebuie sa le adoptăm pentru a le atinge?

Care este situația actuală a directorilor de școli din România?

Care este modelul finlandez?

Când și de unde începem procesul de reformă al managementului educațional în România?

Avem nevoie de un nou cadru legislativ care să dea directorului de școală responsabilitatea și drepturile unui manager de instituție, cu implicare completă în management și administrare, fără obligativitatea păstrării normei didactice și cu director pe fiecare ciclu de învatamant existent în scoală?