Cariera mea de cadru didactic a început în 2017, imediat după ce am terminat Liceul Pedagogic “Carmen Sylva” din Timișoara. Deși eram doar o tânără de 19 ani, dorința mea de a urma această cale și de a continua să mă dezvolt în acestă arie a rămas aprinsă, astfel m-am înscris la facultate la “Pedagogia învățământului primar și preșcolar”, iar în paralel m-am angajat ca învățătoare la o școală dintr-o comună de lângă Timișoara.
Când am pășit prima zi în sala de clasă și am simțit cele 20 de priviri ale elevilor de clasa pregătitoare urmărindu-mă cu atenție, mi-am dat seama că acesta este drumul meu pentru totdeauna. Am știut că voi lega relații uimitoare cu acei mici oameni în creștere și că vom avea un impact reciproc în viața celuilalt.
Deși am schimbat multe școli de-a lungul anilor, lucrând în special cu copiii din familii defavorizare, am reușit să ajung pentru o perioada de doi ani să lucrez la Salvații Copiii.
De la prima mea interacțiune cu copiii au trecut șapte ani, iar în momentul de față sunt învățătoare la Babel Școală și Liceu de doi ani de zile.
Calitățile prin care simt că reușesc să am un impact pozitiv la clasă și în comunitate sunt sinceritatea, empatia și comunicarea deschidă.
Am descoperit chiar de la începutul drumului meu că sinceritatea și vulnerabilizarea le oferă copiilor un sentiment de siguranță în sala de clasă și că se pot deschide în fața ta. Nu te văd ca pe o autoritatea supremă, ci un mentor în procesul lor de învățare.
Comunicarea deschisă a avut un efect pozitiv asupra părinților din clasă și a colegilor de catedră. Faptul că am fost deschidă la feedback, i-a făcut pe aceștia să primească cu brațele deschide într-un final un feedback din partea mea. Chiar și cu persoanele cu care am avut discuții mai aprinse, am știut să ajungem la un compromis.