Dupa 20 de ani de activitate, am simțit că e momentul să spun “Stop și de la capăt! “. Am lăsat în urmă o școală din Cluj, care a fost ca și casa mea și am urcat la Băișoara, la munte, la 30 km de oraș, unde am găsit locul ideal de a face o schimbare în comunitate.
Felul interdisciplinar în care , împeună cu colegii mei, am predat conținuturile, a avut un rezultat imediat. Nu sunt copii de olimpiadă, sunt elevi ca toți elevii, dar văd lucrurile în profunzimea lor.
Pe peretele clasei a VI-a este scris: it’s ok to not know but it’s not ok to not try. Iar acest lucru m-a ghidat în ultimii cinci ani.
Am încercat și am reușit! Am strâns în jurul meu părinții, elevii, firme de afaceri, iar școala concurează acum cu orice școală din Cluj. Educația nonformală a prins atât de bine încât, sunt ferm convinsă că peste doi ani va fi o generație care va pleca din Băișoara și își va spune cuvântul oriunde va ajunge.
Eu le predau elevilor informatica și tehnologia, iar nivelul la care am reușit să ridic clasa, mă sperie uneori. Copiii sunt ca un burete, vor să știe, vor să facă multe, iar rolul meu a fost acela de liant, de legătură între materii.